Nu pun eu mare preț pe semne, dar de data asta poate ar fi trebuit să mă gândesc…vineri seara, cu două zile înainte de a pleca în Grecia, în bordul mașinii soțului meu s-a aprins un senzor.

Nu prevestea nimic bun, mai ales că sâmbăta service-ul unde ar fi trebuit să ducem mașina era închis. Scurt pe doi, n-am fi putut pleca cu mașina. Norocul nostru a fost că avem un prieten bun, pasionat de domeniul ăsta, care a căutat toată noaptea informații și care a reușit să-și dea seama că dracul nu e chiar atât de negru, că trebuie doar curățat filtrul care protejează ventilatorul de răcire al bateriilor electrice. Pfu! Cu inima la loc, am trecut sâmbătă la făcutul bagajelor.

În tot acest timp, soțul meu îmi citea prognoza meteo de pe toate site-urile posibile: în Grecia plouă. Eu sunt mai degrabă genul care vede partea plină a paharului, așa că am zis ok, plecăm oricum, cât poate să fie de rău? Ne odihnim și gata.

Ei bine, duminică după-amiază și luni n-a fost rău deloc. Cald afară, caldă apa, doar câțiva norișori din aceia drăgălași și pufoși. Asta până luni seara, când au devenit negri și amenințători. De luni noaptea și până miercuri noaptea a plouat non stop. Marți ne-am plimbat la Salonic, miercuri la Ouranoupolis. Am uitat să precizez că am fost cazați în Stavros, o localitate aflată cam pe unde începe brațul Athos. Munte și pe acolo, poate de asta am avut parte de senzații tari…

Buun, miercuri când ne-am întors, începuse deja să curgă un mic râuleț prin fața hotelului. Râuleț căruia soțul meu nu i-a acordat importanța cuvenită, motiv pentru care acesta (râulețul) s-a gândit să facă o vizită și în interiorul mașinii noastre. O vizită scurtă ce-i drept, pentru că soțul meu a mutat mașina, nu înainte însă de a se uda puțin pâsla aceea care îmbracă podeaua. Cine o usca cu uscătorul de păr a doua și a treia zi? Soțul, nu eu.

Asta însă nu e tot. Pe la 2 noaptea mă trezește domnul și-mi spune că s-a întrerupt curentul în hotel și că iese să vadă cum e mașina acolo unde o mutase. Nu știu dacă ați fost vreodată la munte și ați ascultat apa curgând după vreo furtună, jur că vuietul ăla prin fața hotelului scufundat în întuneric mi-a cam dat fiori.

Soțul meu a estimat că adâncimea apei pe stradă era cam 80 cm. M-a asigurat apoi că mașina noastră e OK unde e parcată și că o vom avea și a doua zi, că nu va lua drumul apelor spre mare.

A doua zi am putut vedea și pagubele. La hotel, piscina era plină de noroi, la fel și curtea. Pe plajă, practic locurile unde stătusem cu burțile la soare cu două zile în urmă, nu mai existau.

Poza este făcută după ce s-au mai retras apele.

Ce mi-a mai plăcut, a fost că deși după potop plaja arăta dimineața așa:

seara arăta așa:

Au pus mâna imediat să refacă, am văzut inclusiv tractor pe plajă care nivela nisipul. Aproape totul  a fost remediat într-o zi, astfel încât turiștii să fie cât mai puțin afectați. Turiștii și afacerile celor care dețin beach baruri…

A fost una dintre cele mai ciudate experiențe trăite în vacanță și cu siguranță n-o vom uita prea curând. Ce ne-a plăcut totuși mult a fost hotelul, nou, micuț, cochet, proprietarii tineri și amabili. Camerele decorate minimalist, în culori neutre, dotate cu chicinetă și cu un al doilea pat extensibil. Child friendly.

Piscina înainte de potop.

Noi i-am găsit pe booking, Chrysalis se numește hotelul, aici găsiți linkul.

Proprietarii au un băiețel de vârsta lui Tudor și am rămas din nou uimită de modul în care copiii comunică și se înțeleg, chiar și când nu vorbesc aceeași limbă.

Chiar dacă plaja a fost refăcută aproape în întregime, apa nu era bună de scăldat, era plină de noroi. De pe străzi se mai scurgeau șuvoaie de apă în mare, motiv pentru care am decis să renunțăm la ultima noapte de cazare în Stavros. Ne-am mutat în altă localitate, la vreo 100 km, unde se aflau prietenii noștri care ne-au asigurat că totul e în regulă și că la ei nu plouă. Am mai plătit acolo 3 nopți de cazare, măcar să ne bucurăm puțin de soare și plajă. Înțeleaptă decizie!

Localitatea unde am stat se află la vreo 30 km de Sarti, un orășel renumit pentru plajele sale child friendly. Vă recomand dacă ajungeți în zonă Ark Beach, o plajă cu nisip fin, cu apa cu adâncime mică pe o distanță de cel puțin 30 m în larg, lucru care face ca sufletul oricărui părinte să fie liniștit, cât juniorul se joacă în apă.

Dacă intenționați să ajungeți aici, să știți că este bine să o faceți devreme, plaja se umple repede. Există un Beach Bar, condiția pentru a sta la umbrele este să faci consumație la ei. Nu îți impun însă o anume sumă, cheltui cât ai chef și cât te ține buzunarul. Au și mâncare pentru prânz, unele feluri sunt bazate pe pește și fructe de mare aduse zilnic, așa că meniul poate să mai difere de cel prezentat pe tăblița de lângă bar. Aveți grijă să întrebați ce mai au în afară de ce scrie acolo. A! Muzica a fost pe sufletul meu, anii ’80, Boney M, C.C. Catch, reggae, mie personal mi-a fost greu să stau jos, să nu dansez…

Despre mâncarea din Grecia ce să vă mai spun, pește și fructe de mare mereu proaspete, am găsit în premieră și alte garnituri în afară de cartofi prăjiți și orez. Din punctul meu de vedere însă, grecii au o problemă cu portion size 🙂 toate porțiile sunt enorme. Noi trei ne-am săturat la fiecare masă cu o porție de tzatziki și două porții de fel principal. Uneori, și astea au fost prea mult.

Am mâncat bine în Stavros la taverna Lefteris  și în Olympida la taverna hotelului Olympic. Caracatița de aici se topea în gură.

Am mai vizitat Neos Marmaras, un orășel puțin mai mare, cu un port de unde se pot face plimbări cu vaporul și unde există o gelaterie cu înghețată bună de te lingi pe degete…de aceea nici n-am apucat să-i fac poză, dar vă las vaporul.

Una peste alta, a fost o vacanță interesantă, este prima dată când soțul meu ar mai fi vrut să mai stea în Grecia 🙂  Cred că i-au plăcut senzațiile tari din timpul potopului. Sau uscatul pâslei cu uscătorul de păr. Sau poate nu s-a săturat de caracatiță…

Citește și:

https://carmenradu.ro/experiente-de-mamica/turism-din-tarana-si-piatra/

https://carmenradu.ro/experiente-de-mamica/in-vizita-la-dinozauri/

https://carmenradu.ro/recomandari/weekend-m-intors-timp-intr-o-poveste-cu-conti-si-contese/

Dacă doriți să fiți la curent cu ultimele articole publicate pe blog, puteți urmări și pagina de Facebook aici

Sursa foto: arhiva personală