…este dieta mediteraneană. Bine, este impropriu numită “dietă”, pentru că este de fapt un stil de viață. Nu înseamnă restricții, frustrări și tot ce mai vine la pachet cu ceea ce numim noi generic dietă.

M-am gândit să scriu despre ea, pentru că abia am revenit din Grecia, așa că gândurile mele au rămas și la mâncarea lor.

Ca idee, dieta mediteraneană a fost introdusă în patrimoniul UNESCO în anul 2013, pentru că include ritualuri, simboluri și tradiții legate de agricultură, pescuit, creșterea animalelor, procesarea hranei, gătitul și ritualul mesei.

Italia este țara care a promovat ideea de a include dieta mediteraneană în patrimoniul cultural, însă stilul acesta de viață este caracteristic și Greciei, Ciprului, Croației, Spaniei, Portugaliei și Marocului.

De ce această dietă are urmări benefice asupra sănătății?

Alimentația bazată pe ulei de măsline, legume și fructe, pește, fructe de mare, plante aromatice și ocazional un pahar de vin roșu, determină reducerea riscului apariției bolilor cardiovasculare, a bolilor neurodegenerative și chiar a unor anumitor tipuri de cancer. Și asta n-o spun eu, ci cercetătorii care au analizat pe perioade lungi de timp (20-40 ani) populația din bazinul mediteranean.

Haideți să vedem pe rând cam ce beneficii au toate cele de mai sus:

Uleiul de măsline este bogat în polifenoli iar aceștia au rol antioxidant, reduc inflamațiile produse de către radicalii liberi.

Legumele și fructele sunt pline de vitamine, minerale și fibre. Multe legume pot fi consumate crude dar pot fi gătite sănătos, la abur, grill sau coapte.  Pentru mine de exemplu, gustul unei salate simple, cu roșii, usturoi, puțin busuioc proaspăt și telemea de capră, este incredibil.

Plantele aromatice: busuioc, cimbru, mărar, oregano, pătrunjel, mentă etc. nu dau doar gust și aromă mâncării, au și efecte benefice asupra sănătății. Îmbunătățesc digestia, au efect antiinflamator, diuretic, tonic, carminativ. Asta pe lângă faptul că și ele conțin vitamine și minerale.

Peștele proaspăt și fructele de mare: sardine, șprot, biban de mare, dorada, sunt o sursă bună de proteine și acizi grași (unele dintre specii mai mult ca altele).

Vinul roșu: da, este caloric, da, conține alcool, dar un pahar de 100 ml ocazional nu ne omoară. Vinul roșu conține antioxidanți, dar important este să fie vin curat, nu fake.

Încă ceva: grecii de exemplu, servesc orice fel de mâncare cu o felie groasă de lămâie lângă. Fierul se absoarbe mai bine în prezența vitaminei C, așa că, fie că vorbim despre cotlete de berbecuț, pește sau fructe de mare, un strop de lămâie e binevenit.

Știți de ce îmi place mult această dietă sau mai bine zis, acest stil de viață? Pentru că pune accent pe produsele naturale, pe asocierea alimentelor din toate grupele alimentare, pe folosirea condimentelor mai mult și a sării mai puțin, pe bucuria de a mânca. Poate ați văzut pe la televizor cum arată familiile de italieni și greci la masă, numeroși, gălăgioși, veseli. Cam despre asta este vorba, despre bucuria de a împărți mâncarea gustoasă.

Până la urmă, cred că și de asta rezonez cu stilul mediteranean: îmi place să mă bucur de mâncare alături de cei dragi, imi place să gătesc simplu și să folosesc condimente.

Să fim sănătoși!

Citește și:https://carmenradu.ro/nutritie-eu-si-copilul-meu/sarea-in-bucate/

Surse: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2684076/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/16818923

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/20929998

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5625964/

Dacă doriți să fiți la curent cu ultimele articole publicate pe blog, puteți urmări și pagina de Facebook aici

Sursa foto: Pixabay