Fix acum 3 ani la ora aceasta asteptam tremurand sa intru in operatia de cezariana. Aveam in scurt timp sa-l cunosc pe cel care mi-a schimbat viata intr-o asemenea masura cum nici n-as fi visat.

Eu am devenit mama tarziu pentru ca pur si simplu nu ma imaginam in aceasta postura. Nu imi este frica sau rusine sa recunosc acest lucru, dupa cum nu imi este frica sau rusine sa recunosc nici cat de mult m-am inselat asteptand atat.

Da, nu simteam acel imbold de a mangaia bebelusi iar copiii mici ma speriau pur si simplu pentru ca nu stiam sa ma port cu ei…totul pana cand intr-o zi CINEVA sau CEVA mai presus de mine a hotarat ca este cazul sa-mi bag mintile’n cap si sa inteleg ce conteaza cu adevarat in viata…si asa a aparut Tudor. Momentul in care i-am auzit prima data inimioara batand la ecografie cred ca fost momentul in care am devenit mama.

Imi aduc aminte de parca a fost ieri, clipa in care i-am auzit prima data plansetul si in emotia momentului singurul lucru pe care m-a dus capul sa-l intreb a fost daca este intradevar baietel 🙂 cum vazusem la toate ecografiile. Imi aduc aminte de parca a fost ieri, clipa in care i-am vazut mutrita mica ascunsa sub caciulita alba si ochisorii pe jumatate inchisi, imi aduc aminte prima data cand l-am hranit, imi aduc aminte ca i-am cumparat un costum de ursulet pentru iesirea din spital mult prea mare fata decat ar fi avut nevoie.

Imi aduc aminte de prima noapte acasa cand sotul meu a dormit efectiv pe jos langa patut…imi aduc aminte si de cele 4 luni de colici cand ma gandeam cu groaza ca practic fiecare masa a lui aduce si durerile acelea nesuferite de burta impotriva carora nu prea poti sa faci mare lucru…

Si uite asa au trecut 3 ani, cu primul dintisor, cu primii pasi, cu primele cuvinte. Si m-am trezit ca acum langa mine este un baietel in toata puterea cuvantului, vorbaret si istet si imi dau seama ca nu stiu cum a trecut timpul…si probabil aceeasi intrebare mi-o voi pune si cand va implini 18 ani…

Ce imi doresc eu pentru el la ceas aniversar? Sa fie fericit, sa isi gaseasca propria cale in viata, sa stie ca mama si tata vor fi acolo mereu pentru un sfat cand va avea nevoie. Imi doresc sa fie puternic si stapan pe sine, sensibil si iubitor, intelegator si intelept.

Viata este plina de provocari si merita traita din plin, bucura-te de ea! La multi ani copilul meu, sa stii ca esti iubit!

PS Trebuie sa recunosc ca inspiratia acestui articol vine de la Raluca Loteanu, o mamica pe care eu o urmaresc cu drag. Baieteii nostri au aceeasi varsta si articolul ei minunat despre aniversarea lui Bogdan mi-a dat curaj sa-mi pun si eu sufletul pe hartie 🙂 . Iti multumesc Raluca, sa nu te opresti din scris!

Sursa foto:Pixabay, arhiva personala