Albă, integrală, neagră, graham, cu semințe, cu maia. Alegerile nu mai sunt simple nici când vine vorba despre pâine.

Pe vremuri, din câte îmi aduc eu aminte, nu prea aveai ce să alegi. În București cel puțin, găseam franzelă albă sau pâine fără sare. După Revoluție, apăruseră brutăriile acelea turcești, cu pâine pufoasă și aburindă, pe care o puteai da gata în câteva minute. Cred că multe kilograme au fost acumulate atunci…

Acum, avem la dispoziție rafturi întregi, zeci de sortimente și, dacă ne preocupă alimentația sănătoasă, probabil și întrebări legate de alegerea celei mai bune pâini.

Haideți să discutăm puțin despre făină: făina albă este săracă în nutrienți și în fibre, pentru că marea majoritate a acestora se găsește în învelișul extern al bobului de grâu și în germen, iar acestea sunt eliminate în timpul procesului de refinare. Da, pâinea din făină albă este mai pufoasă și poate mai plăcută papilelor gustative, dar din punct de vedere nutritiv, este mai puțin valoroasă.

Făina neagră, făina integrală și făina graham sunt obținute prin măcinarea bobului întreg, diferența între ele fiind dată de conținutul de tărâțe sau de granulația acestora.

Legat de procesul de producție, pâinea cu maia este de preferat celei făcută cu drojdie. Maiaua este obținută tot din făină și apă, în urma unui proces de fermentare care durează câteva zile. Maiaua ajută la descompunerea parțială a glutenului, așadar pâinea cu maia este mai ușor de digerat. Pâinea cu maia are un efect benefic și asupra florei intestinale, pentru că fermenții naturali care rezultă în urma dospirii, ajută la menținerea populației de bacterii bune din intestin.

Cam atât despre făină și maia, trec acum la o activitate pe care eu o consider foarte importantă, atunci când mergem la cumpărături: cititul etichetelor. Am mai jos câteva exemple de etichete de pâine și mi-aș fi dorit să n-am ce scrie despre ele, dar nu este așa:

 

Eticheta 1

Pe lângă corector de aciditate, conservant și fibre de psyllium (nu erau mai bune fibrele din bobul de grâu?) în acest sortiment este adăugat gluten. Scopul este acela de a face aluatul mai elastic și pâinea mai pufoasă. De ce trebuie adăugat, totuși? Nu este suficient cel conținut în mod normal în făina de grâu folosită? Mă întreb dacă procentul în creștere al persoanelor cu sensibilitate sau intoleranță la gluten nu se datorează cumva și supra-expunerii la această proteină, pe care o găsim adăugată nu numai în produsele de panificație, dar și în mezeluri și în alte alimente.

 

Eticheta 2

Aici, pe lângă doza de gluten adăugată, găsim și un îndulcitor: dextroza. Scopul este acela de a îmbunătăți gustul. Prinde la public să folosești în denumirea produsului cuvântul graham, deși procentul de făină graham găsit în acest sortiment de pâine este doar 21%. Fibrele din bobul de grâu nu sunt bune, dar adăugăm fibre din citrice. Să nu uităm și de făina de soia și de puțin alcool…

 

Eticheta 3

Aceeași discuție ca la eticheta precedentă, doar că aici găsim în loc de dextroză, melasă din sfeclă de zahăr. Melasa este închisă la culoare, așadar schimbă și nuanța pâinii. O culoare mai închisă a pâinii nu înseamnă însă neapărat și o pâine mai sănătoasă, dacă aici am găsit melasă, în alte sortimente putem găsi sirop de caramel. Măcar găsim și maia.

 

Eticheta 4

„Piesa de rezistență” este însă eticheta de mai jos, cea mai lungă și complexă. Nu mai puțin de 13 rânduri cu ingrediente. 13! Gluten adăugat, zahăr, margarină, corectori, emulgatori, amelioratori. Am uitat să mă uit la termenul de valabilitate, dar pun pariu că e mai mare de două săptămâni. Știți cât de repede se întărește pâinea făcută în casă, nu?

 

În concluzie:

  • pâinea ar trebui să conțină făină, sare, apă și maia sau drojdie. Atât și nimic mai mult.

  • cea mai bună alegere este pâinea din făină integrală, datorită conținutului bogat în fibre, vitamine și minerale

  • pâinea cu maia este mai ușor de digerat

Pâinea nu trebuie să aibă un termen de valabilitate mai mare de 5-7 zile. Alegeți varianta cea mai bună, încercați să nu vă lăsați influențați de trucurile de marketing de tipul „pâine cu făină integrală”, „pâine dietetică”, „pâine sănătoasă”. Citiți cu atenție și ce scrie pe spatele amblajului, la ingrediente, pentru că s-ar putea ca pe afară să fie vopsit gardul și înăuntru leopardul, vorba proverbului.

Contează mult ce alegem să punem în farfurie dacă vrem să fim sănătoși!

 

 

Citește și:

https://carmenradu.ro/nutritie-eu-si-copilul-meu/importanta-ingredientelor-de-pe-etichete/

 

Dacă doriți să fiți la curent cu ultimele articole publicate pe blog, puteți urmări și pagina de Facebook aici

 

Sursa foto: Arhiva personală și Bruno Thethe on Unsplash

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.