Recunosc că de ceva vreme n-am mai ajuns cu Tudor la vreun spectacol, așadar Cântec pentru Tisha, piesa muzicală pusă în scenă de echipa Ioanei Ginghină MiniArtShow a fost mai mult decât binevenită. Am ajuns cu speranța că domnia sa nu va vrea să exploreze mai degrabă împrejurimile decât să urmarească spectacolul, la 3 ani și 4 luni e mai greu cu rabdarea asta 🙂 . Culmea însă, a fost prins în magia cântecelor și a reușit să rămână atent până la final (mai în brațele mele, mai pe intervalul dintre scaune dar a fost acolo). De regulă spectacolele pentru copii au mai mult o morală pentru ei, îi învață să fie mai buni, mai cuminți, mai altruiști, pentru că dacă stau și mă gândesc, multe piese sunt bazate pe povești cunoscute, unele chiar ale copilăriei noastre.
De data aceasta însă, am fost surprinsă de povestea jucată de către actori, mi s-a părut că transmite un mesaj destul de puternic pentru părinți. N-o să vă spun despre ce este vorba, vă spun însă că merită să mergeți cu cei mici. Sunt și momente cu interacțiune între copii și actori și asta face ca farmecul piesei să crească. Pentru copii va fi un mod placut de a petrece timpul, cântecele și joculețele le vor capta atenția (dacă Tudor a rezistat asta e piatră de încercare 🙂 ) iar pentru cei mari un moment de reflecție. Este prima dată când o piesă pentru copii mă face să rămân cu gândul la ea pe parcursul întregii zile…
Și am mai rămas cu ceva după ce s-a terminat spectacolul: cu senzația că fiul meu a crescut. Nu știu cât să mă bucur sau să mă întristez, inima mi s-a strâns puțin când am văzut că nu mai trebuie să alerg după el ca atunci când era mai mititel și mergeam la spectacole pentru vârsta lui, când am văzut că stă cuminte în brațele mele sau lângă mine…
Sursa foto:MiniArtShow, credit foto Cristina Nichitus Roncea