La începutul anului am scris primul articol din Campania de conștientizare a ingredientelor de pe etichete pe care îl puteți citi aici, iar acum a sosit momentul să continui investigația. Alături de mine va fi Alina Trifu de la iHealth Eating for Tomorrow , împreună vom analiza etichetele mai multor categorii de produse și sperăm ca acest lucru să vă fie de folos.
Primele pe lista sunt produsele lactate. Le consumăm aproape zilnic (dacă nu există intoleranță), sunt gustoase și aduc un aport de calciu important pentru organismul uman. Varietatea sortimentelor este mare, dar sunt toate la fel de sănătoase?
Ce ar trebui să conțină un iaurt? Dar un sortiment de brânză? Am făcut câteva cumpăraturi și iată ce am găsit pe etichete:
BRÂNZĂ TOPITĂ
Conține printre altele lapte praf reconstituit, acesta potrivit specialiștilor nu are aceeași valoare biologică pe care o are laptele proaspăt. Laptele este uscat la temperaturi care depășesc 100 grade C, procedeu care determină degradarea aminoacizilor esențiali, în special a cazeinei și lizinei. Despre smântâna pudră cam același lucru aș putea scrie, este vorba tot despre lapte praf cu un conținut mare de grăsime, de regulă 40-42%.
Săruri de topire E 452, E 450 polifosfati, pot fi de calciu, potasiu, sodiu sau amoniu, au rol de emulsifiere și stabilizare. În cantități mari pot afecta absorbția calciului.
Deși nu există prea multe studii legate de aditivi- de ce, probabil că bănuiți și voi- interesele din industria alimentară sunt mari la fel ca peste tot, iată aici un document interesant legat de Polifosfați și efectele consumului lor.
E331 este un antioxidant, are rol de reglare a aciditații și de conservare.
Cred că brânza topită este unul dintre produsele care nu ar trebui să se regăsească în meniul nostru și cu atât mai puțin al copiilor, cu toate că, datorită ingredientelor despre care am scris mai sus, este extrem de ușor de folosit mai ales în sandwich-uri, fie în varianta sa tartinabilă fie în cea felii. Aș alege în locul ei o cremă de brânză care să conțină doar smântănă și sare sau aș prepara în casă din urdă, mărar, puțină smântână și un strop de sare. Vă garantez că iese o cremă tartinabilă foarte gustoasă!
BĂUTURĂ CU LAPTE ȘI CIOCOLATĂ
Gustoasă și dulce, ar fi poate printre alegerile multor părinți pentru o parte din doza de calciu zilnică, dar iată că zahărul este iarăși prezent atât în forma sa cât și ca sirop de glucoză-fructoză. Deasemenea, caragenanul este un polizaharid extras din alege roșii, are efect de îngroșare și stabilizare și este un ingredient destul de controvesat. Iată aici un studiu efectuat de către dr. J.K. Tobacman de la College of Medicine- University of Iowa despre legătura dintre consumul acestuia și apariția unor anumite afecțiuni grave cum ar fi cancerul sau bolile de inimă.
IAURT CU FRUCTE
18% fructe și suc de fructe din concentrat și bineînțeles zahăr adăugat și arome( cine știe ce se ascunde sub această denumire?)
Zahărul se găsește în foarte multe produse, are rol de conservare dar și de îmbunătățire a gustului. Puțin în iaurt, puțin în pâine, mezeluri și alte produse, ajungem astfel să depășim necesarul zilnic de maxim 6 lingurițe la adult sau 3-4 la copil.
Da, știu că este mai simplu să cumpărăm un iaurt cu fructe din comerț, copilul are nevoie de calciu și s-a obișnuit și cu gustul dulce, așadar gustarea este la îndemână. Eu aș zice că putem să feliem o jumătate de banană și să o punem într-un iaurt simplu, sau putem să punem câteva stafide și vom avea beneficiile unei gustări mult mai sănătoase.
Iată și o etichetă de IAURT SIMPLU:
Ce mi-am propus în ianuarie cânad am scris primul articol din această serie a fost să trag un semnal de alarmă asupra ingredientelor pe care le putem găsi în alimentele pe care le consumăm zilnic. Pentru binele nostru dar mai ales al copiilor noștri cred că trebuie să învățăm să citim etichetele cu atenție și să selectăm produsele cu cât mai puțini aditivi. Variante simple există, trebuie doar să le găsim iar apoi le putem personaliza noi după propriul gust și cu siguranță vom fi mult mai câștigați.
De alegerile pe care le facem depinde sănătatea noastră dar și a celor mici!
Sursă foto: Pixabay, arhiva personală
Foarte buna initiativa, bravo! Sa continui cu explicarea anumitor termeni de pe eticheta, o sa iau articolul cu mine la cumparaturi :-))))
Mulțumesc mult pentru feedback Ioana. Cred în ceea ce fac și îmi doresc să ajut cât pot, știu cât este de important să fim informați. Nu sunt adepta radicalismului, putem mânca anumite mâncăruri dacă ne plac dar să o facem în mod conștient și cu măsură, mai ales că celor din industria alimentară puțin le pasă de noi…
Imi place aceasta campanie.
Sunt in cautarea unor produse cat mai “curate” atunci cand merg la cumparaturi si mereu sunt “certata” de sotul meu pentru ca stau sa citesc prea multe etichete :).
Mulțumesc pentru feedback! Bărbații sunt în general mai grăbiți :),dar cred că înțeleg și ei cât de mult contează cititul etichetelor (deși nu arată).
La noi din contra, sotul meu citeste mai atent etichetele, ma stradui sa o fac si eu, dar stau mai prost cu rabdareala cumparaturi…felicitari pentru demers, foarte util!!
Mulțumesc mult pentru feedback! Este bine că citește soțul tău, poate e cumva diviziunea muncii :). Soțul meu nu are întotdeauna răbdare și uneori se ghidează după un principiu simplu: ingredientele să nu fie scrise pe multe rânduri 🙂
Și eu citesc etichetele, din 2009. Am scos E621 din alimentație.
Foarte bine ai făcut, monoglutamatul de sodiu este de evitat. Nu numai că este suspect dar mai si denaturează gustul, transformă un aliment pe care nu l-ai putea consuma dacă n-ar avea monoglutamat într-un produs cu un gust excepțional pe care vrei să îl consumi iar și iar…
din fericirre nu consumam produse de genul asta . in general incerc sa cumpar produse care sa reprezinte materie prima pentru mancaruri preparate in casa. branza pe cat posibil de la magazine speciale de lactate cand nu avem de la țară. dar atunci cand fac si alegeri mai nesanatoase sa zic spun sincer ca mi e si frica sa ma uit pe eticheta la ingrediente. sigur, la termenul de garantie ne uitam. mai ales soțul, ca sa imi spuna in cat timp sa consumam :).
Asta e super! Important este ca în general să alegem corect, nu cred că este chiar o tragedie dacă foarte rar mai scapă un produs cu o etichetă mai lungă. Ce contează este să fim conștienți de ingrediente și să știm că pe termen lung unele pot provoca neplăceri. Asta e problema aditivilor faptul că efectele consumului îndelungat apar de principiu peste ani nu imediat…
Woww! Foarte buna initiativa!! Si noi verificam riguros etichetele si termenul de valabilitate la orice produs. Mi se pare foarte important sa alegem ceva de calitate si sa invatam si copiii sa manance (mai) sanatos
Mulțumesc mult. Schimbările în bine se fac la nivel de familie și mă bucur să citesc despre părinți care acordă importanță alimentelor pe care le pun pe masă. Având în vedere modul agresiv în care producătorii de alimente procesate își promovează produsele mi-e clar că rolul părinților este esențial pentru a crește copii sănătoși.
Din pacate zaharul e prezent aproape in orice produs din supermarket. Mare mi-a fost mirarea cand am descperit recent zahar in biscuiti sarati.
Așa este. Eu am găsit zahăr în somon afumat…
Pingback: Câteva ponturi avizate pentru o alimentaţie sănătoasă şi echilibrată a copiilor noştri ⋆ Denisa Mănica
Pingback: #SeptembrieFărăZahăr, campania de sănătate a nișei de bloggeri părinți