Sâmbătă am participat la ediția a IV-a Digital Parents Talks, organizată de către Parenting PR, ediție care a avut următorul subiect: Hateri și crize de imagine. Recunosc cinstit că acum un an habar n-aveam că există o denumire a unor astfel de persoane. Mai citeam comentarii răutăcioase facute pe marginea unor articole dar îmi aduc aminte că singurele mele întrebări legate de cei care comentau erau de unde au atâta timp și de unde izvorăște atâta răutate? Nu știam că denumirea lor în comunitățile de bloggeri este Hateri 🙂 .

Ei bine, sâmbătă am primit și răspunsuri la cele două întrebări de la speakerii invitați și anume Ioana Agachi Psiholog, Ana Maria Diceanu, Senior Partner și Head of Crisis Department, GMP PR  și Bianca Severin, Commercial PR Coordinator Philips.

Primul slide din prezentarea Ioanei a fost definiția cuvântului HATER ( Having Anger Towards Everyone Reaching Success) destul de concludent cred eu. Explicația pentru care unii oameni se comportă astfel este relativ simplă și probabil că dacă ne gândim bine o intuim cu toții: totul izvorăște din nevoia lor de atenție, din faptul că duc o viață reală monotonă, din faptul că se simt nesiguri, așadar problema nu este la noi, cei care scriem ci la ei. Cum trebuie să gestionăm însă situațiile în care suntem atacați? Păi cu rabdare și după principiul românesc solid de a nu le da prea mult apă la moară: în primul rând nu trebuie să răspundem imediat, trebuie să luăm o pauză pentru că, la fel ca în afaceri, deciziile pripite nu sunt bune. În al doilea rând nu trebuie să ne lansăm în explicații și justificări, nu facem decât să le alimentăm lor sentimentul de reușită, pentru că multe răspunsuri din partea noastră înseamnă multă atenție pentru ei. Nu trebuie să încercăm să îi convingem, nu pentru asta sunt ei la noi pe pagină și comentează. Pe scurt, un răspuns la obiect și fără a lungi prea mult treaba ajunge.

Cum ne descărcăm noi însă de toate emoțiile negative care apar într-o astfel de situație? În afară de a merge la terapeut 🙂 , putem să vorbim cu cineva apropiat, soțul, un prieten, mama, etc. despre situația creată. Asta cred că este un lucru pe care ar trebui să-l facem în general, așa, pentru că nu e bine să credem că le putem duce singuri pe toate…la un moment dat bagajul de emoții poate deveni prea plin pentru o singură persoană…

Cam în jurul acestor idei s-a cristalizat și prezentarea susținută de Ana Maria Diceanu, paralela dintre o afacere care trece printr-o criză de imagine și o criză creată de hateri pe un blog fiind destul de edificatoare. Ce ne-a mai povestit Ana Maria și mi s-a părut interesant, a fost legat de comunitățile de bloggeri din străinătate și de faptul că acestea sunt foarte unite. Adică, atunci când un membru al comunității este atacat, ceilalți bloggeri vin în apărarea sa. Natural. Fără efort. Pe principiul toți pentru unul și unul pentru toți. E, cam cât de frumos sună asta? La noi oare se practică? Eu aș vrea să cred că dacă nu se practică încă, vom ajunge și noi acolo pentru că asta este farmecul unei comunități unite…

Pe scurt ca și concluzii: nu trebuie sa-i lăsăm să câștige iar prin asta înteleg că nu trebuie să le dăm prea multă atenție. Nu trebuie să purtăm cu noi emoțiile negative, trebuie să găsim o cale să le descărcăm. Trebuie să înțelegem că nu este despre noi, este despre ei, ei sunt cei în suferință, și pe aceasta încearcă să o proiecteze prin comentarii asupra noastră.

Un sfat pe care l-am primit eu acum mulți ani (nu știu dacă se potrivește aici dar vi-l scriu), înaintea primei mele prezentări în fața a 50 de persoane, un coleg extraordinar mi-a spus ceva de genul “ca să uiti de emoții, imaginează-ți că toti sunt in chiloți atunci când începi prezentarea”. Mie mi-a prins bine și poate extrapolând, așa ar trebui să procedeze și bloggerii cu haterii 🙂 .

Sponsori: Philips Avent Parteneri: Immochan, Atelierele Ilbah, Profructta, Mama Pan 

Sursa foto: Parenting PR, Credit foto: Mihai Răitaru