La 20 de ani nici măcar nu mi-ar fi trecut prin cap să fac un bilanț de ziua mea de naștere. Scopul meu era să învăț, să iau bursă și să mă distrez alături de colegii și prietenii mei.
La 30 de ani, apăruseră în viața mea responsabilitățile unei vieți împreună cu altcineva și curajul de a porni pe drumul propriu. Nu-i simplu să o iei pe drumul propriu din punct de vedere profesional, e cu ups and downs, cu momente în care ești pe val și te bucuri de tot și toate și cu momente în care îți zici: “mai bine stăteam naibii în corporație, ce mi-o fi trebuit?”. Asta e ca în tenis, uneori dai as, alteori trebuie să lupți pentru fiecare punct. Dar e bine, până la urmă.
După 40 de ani, am început să fac bilanț la fiecare aniversare, cam așa ca la contabilitate, să văd cum dă, cu plus sau minus. Anul ăsta a fost frumos, a fost bogat în proiecte și colaborări. Recunosc, acum sunt puțin obosită, uneori mi-e greu și mie și am senzația că m-am băgat în prea multe, dar 2017 a meritat cu vârf și îndesat.
Îmi place că anul ăsta mi-a scos și oameni frumoși în cale, de câțiva ani buni sunt atentă și la cei cu care mă intersectez. Mă bucur că v-am cunoscut pe toți și că acum faceți parte din viața mea!
Am totuși un regret, că n-am reușit să răspund pozitiv unor invitații pe care le-am primit pe parcursul anului, știu că am ratat unele evenimente faine. Dacă găsiți o bagheta magică și vraja de dedublare din Harry Potter, promit să nu mai ratez anul viitor nici un eveniment interesant.
Ce îmi doresc mai departe?
Să fiu sănătoasă. Și eu și toți ai mei. Anul acesta am învățat din nou cât de important este acest lucru pentru ei.
Să mă bucur de cei dragi în fiecare zi.
Să-mi vină mobila din living la timp, să nu mă prindă Crăciunul stând pe perne.
Să ajung la SPA. Dar la un SPA din ăla adevărat, cu piscină, sală de relaxare, masaj…
Să-mi iasă planurile pentru vacanța de vară.
Să învăț să fac mi-cuit au chocolat (da, mănânc și eu dulciuri din când în când, deși nu mă omor după ciocolată. Desertul ăsta însă îmi aduce aminte de Paris, un oraș pe care îl iubesc mult. În plus, se mănâncă cu înghețată de vanilie 🙂 )
Să port rochii.
Să merg mai des la patinoar.
Să-mi fac timp să merg la sală, nu doar să mă antrenez acasă, deși în mod cert economisesc mai mult timp așa. Uneori însă, mai simt nevoia de socializare și pe partea asta.
Să-mi fac timp să citesc mai mult.
Să mă întâlnesc mai des cu prietenele mele.
Dacă stau și mă uit bine, tot ce se regăsește în lista de mai sus, are legătură cu viața personală nu cu cea profesională, ăsta-i semn că trebuie să mă odihnesc.
Eu cred însă că am toate șansele să-mi iasă planurile astea…ia ziceți, voi faceți bilanț la ceas aniversar? Ce vă propuneți pentru următorul an din viața voastră pe plan personal sau profesional?
Dacă doriți să fiți la curent cu ultimele articole publicate pe blog, puteți urmări și pagina de Facebook aici
Sursa foto:Pexels
eu zic ca exista in viata oricarei mamici disciplina insa varsta de 40 de ani nu este o limita
Nu, nu este o limită, așa e!