Astăzi este Ziua Internațională a Sportului. Am rugat-o pe Bianca Timșa Stoicescu o mămică mereu veselă și în formă care scrie pe blogul Despre sufletul meu  să ne spună care sunt beneficiile mișcării și care este experiența sa legată de sport. Iată mai jos materialul său, mie mi-a făcut mare plăcere să-l citesc!

Se spune peste tot că sportul este necesar.

• Îmbunătățește circulația sângelui și oxigenarea sa.
• Întărește musculatura, oferindu-ți o formă armonioasă.
• Ajută la scăderea în greutate.
• Întărește sistemul osos și reduce riscul osteoporozei.
• Îndepărtează starea negativă, stresul și chiar depresia.

Sunt multe argumente pe care le poți descoperi în orice carte de specialitate și în orice articol pe internet.

Dar tu faci sport?

De ce nu? Care dintre motivele pe care le-am experimentat eu sunt și argumentele tale pentru a te ține departe de sport?

1. Lipsa prietenilor cu care să mergi la antrenament (Știu cum este. Cred că au trecut 6 ani de când a plecat prietena mea căreia îi plăcea sportul în SUA și nu am mai găsit pe cineva care să fie interesat de sală.)
2. Atitudinea antrenorului (Mda, am fost la o sală de fițe, iar antrenorul le aprecia cu aluzii absolut pornografice pe cele care arătau bine, nu se uita la cele care aveau mai multă nevoie de el, iar dacă cineva întreba ceva se făcea că nu aude. Aveam abonament pentru 3 luni – mă grăbisem să fac, să nu cumva să pierd acea posibilitate, că era prea lăudat locul respective, dar am renunțat după 3 săptămâni, fără să-mi cer banii, fără să mă mai uit înapoi.)
3. Programul tău este aglomerat (normal, lucrezi 10 ore pe zi și ai copii acasă, care te așteaptă să le pui masa și să faci teme cu ei…)
4. Râd de tine cunoscuții (parcă nu-i știm noi pe cârcotași, acele vulpi care nu ajung la struguri, cei care pentru că ei nu fac un lucru se referă la el ca la o prostie: *Haide, dragă, ce crezi că rezolvi dacă te duci acolo? Cu 3 prăjituri de la o aniversare pui la loc tot ce ai dat jos într-o săptămână, doar nu crezi că reacționează organismul tău așa de bine la țopăiala aia?*)
5. Ideea că acolo e concurență, am văzut eu… Așa și? Dacă unii vor să intre într-o competiție, de ce să nu aibă acest drept, după cum faptul că tu te poți distra, chiar pe seama neputinței tale, este dreptul tău…
6. Prejudecata că Toată lumea de acolo arată bine, doar slăbănoagele vin la sală – ei, lasă, e doar o scuză. Sunt multe persoane supraponderale care participă la antrenamente, confruntă-te cu realitatea din sală, nu cu cea din mintea ta! Tigrul poate să nici nu fie după copaci, iar tu deja te vezi devorată?
7. Rușinea că Toți știu mișcările, eu, nu! – evident, nici copilul tău nu s-a descurcat din prima zi să danseze: nici când l-ai adus pe lume, nici după ce l-ai dat la cursurile de dans… Cu el ai avut răbdare; de ce să nu ai răbdare cu tine? Privește-te prin aceiași ochelari iubitori prin care îi privești pe cei dragi,  pentru că meriți. N-are rost să fii mumă cu toți și ciumă tocmai cu tine. De partea ta cine va fi, dacă tu însăți te autodepreciezi?
8. Părerea celor apropiați că sportul e un moft scump (aveam un prieten care stătea la țară și a încercat să-l convingă pe tatăl lui să facă o baie în casă, să nu mai folosească celebra toaletă românească din fundul curții. Răspunsul tatălui lui a devenit celebru printre noi: Lux, tată, lux, ce ceri tu e lux și nu ne permitem – deși își permiteau, pentru că aveau bani, dar mintea bătrânului nu putea duce mai mult decât ceea ce trăise până atunci. Un amănunt: prietenul meu era orb, iar tatăl lui prefera să-l știe navigând prin nămeți prin curte, decât să construiască ceva potrivit în casă… Ca și în acel caz, sportul nu e lux, tată, lux, ci necesar, binevenit, ideal.)

Sportul este un cadou minunat pe care ți-l poți face. Nu numai astăzi, când e Ziua Internațională a Sportului, ci în fiecare săptămână. Programul ți-l poți stabili în funcție de situația ta din teren, nu ai nevoie de indicații din partea celor din exterior. Respectă-ți sănătatea, aducând sportul în viața ta, și vei trăi o viață de calitate.

Sursa foto: Pixabay