Dimineața, până se trezește Tudor, soțul meu deschide televizorul și se uită puțin la știri. M-a chemat la un moment dat să vin să văd reportajul de aici.
Recunosc că mi-a cam trecut cheful de băut cafea, mai ales că m-am gândit imediat la copilul meu, care va pleca anul viitor la școală.
Iată mai jos o parte din textul care însoțește filmarea (sursa: Știrile ProTV):
„Deşi e complet interzisă vânzarea de dulciuri în unităţile de învăţământ, patronii magazinelor din incinta şcolilor se gândesc doar la încasări. Directorii închid ochii cu nepăsare, şi în lipsa unor reclamaţii, Ministerul Sănătăţii nu face controale.
Este vorba despre un cerc vicios, al cărui preţ final este sănătatea copiilor. Nu este de mirare aşadar, de ce suntem pe locul al 2-lea în Uniunea Europeană la obezitate infantilă! Urmăriţi un material realizat de ″Inspectorul Pro″.
Rafturile magazinelor din şcoli sunt pline de produse care NU ar trebui vândute copiilor. Degeaba există o lege veche de 10 ani care stabileşte clar ce se poate vinde şi ce nu în unităţile de învăţământ, devreme ce nimeni nu o respectă. Şi de ce ar respecta-o dacă nici controale nu se fac. Anul acesta, doar o şcoală din 70 a fost verificată de direcţia de sănătate publică …
Imaginile surprind tremurul celor mici în aşteptarea dozei de zahăr. Şi cum coada la magazin e mare , alternativa rămâne tonomatul din capătul holului, o altă sursă de zahăr şi grăsimi.”
Eu cred că ar trebui să reacționăm înainte să fie prea târziu. Părinții au cu siguranță ceva de spus, mai ales că există o lege care trebuie respectată: legea nr. 123 din 27 mai 2008 pentru o alimentație sănătoasă în unitățile de învățământ preuniversitar.
Este o mare diferență între a-i da voie copilului să mănânce un dulce din comerț ocazional și consumul zilnic. Știți cum se comportă un copil în sevraj când îi reduci consumul de zahăr? Tantrumurile la 4 ani sunt nimic…
Da, părinții preocupați de alimentația copiilor au grijă ca cei 7 ani de acasă să însemne și educație în direcția asta. Nu știm însă cum se va manifesta copilul nostru când va intra în colectivitate, nu știm ce decizii va lua ca „să aparțină grupului”. De ce să le facilităm luarea celor incorecte prin acceptarea încălcării legii?
Mă scuzați dacă vi se pare că tonul articolului este puțin mai agresiv, dar după ce am văzut reportajul, am avut sentimente amestecate: furie, neputință, ciudă…
Ar trebui să învățăm să luptăm pentru copiii noștri, ar trebui să învățăm să cerem ca legea să fie respectată. Nu e vorba că nu există, sau că nu sunt normele publicate, este o lege de acum 10 ani. Sănătatea copiilor noștri este atât de importantă, este păcat să nu avem grijă de ea.
Sunt curioasă, în școlile unde merg copii voștri există chioșcuri și tonomate cu băuturi carbogazoase și produse procesate?
Dacă doriți să fiți la curent cu ultimele articole publicate pe blog, puteți urmări și pagina de Facebook aici
Sursa foto:Pixabay
‘In lipsa reclamatiilor nu se fac controale’. Ok, sa zicem ca parintii nu stiu ce sau daca isi cumpara copiii lor produse de la chioscurile din scoli. Dar profesorii, directorul scolii as trebui sa se sesizeze, sa semnaleze aceste aspecte astfel incat sa existe controale.
Dar problema nu e numai la chioscurile din scoli ci si la cele din vecinatatea scolilor. Cu siguranta daca se elimina sursa din scoala, un copil va merge la chioscul de langa scoala. Si unde mai pui ca unii dintre copii mai vin cu ele si de acasa.
Ar trebui sa se gaseasca in scoli alternative sanatoase si gustoase care sa-i atraga pe copii. Sa existe frecvent campanii de informare a copiilor privind riscurile consumului si excesului de sare, zahar, etc.
Al meu pui are abia 11luni si jumate, mai avem timp, teoretic. Sper ca pana va ajunge ea la scoala sa se schimbe cate ceva.
Bună Carmen, păi asta e din câte am înțeles urmărind reportajul, directorii știu, dar „se fac că plouă”. Motivele cred că le putem intui cu toții…probabil că profitul se împarte. Așa este, ai dreptate și cu chioșcurile de lângă școală dar și cu faptul că unii părinți pun cu bună știință astfel de produse la pachet. Eu cred așa:
1. legea privind chioșcurile din școli ar trebui respectată.
2. conținutul pachețelului ar trebui reglementat la niveL general, pe principiul „uite ce scrie în lege, nici tu, ca părinte nu îi poți pune dulciuri procesate copilului la pachet, nu are voie să mănânce în perimetrul școlii”
3. dacă copiii n-ar mai primi bani la ei, n-ar mai avea posibilitatea de a cumpăra. Pe principiul, asta e regula la școală, trebui esă mănânci pachețelul de acasă.
Multe școli sunt pe lângă piețe, magazine de cartier etc, nu știu dacă acestea pot fi condiționate în vreun fel să nu vândă produse procesate copiilor…cam ca la țigări..dar asta ar fi ideal și imposibil, din păcate. Îți doresc din tot sufletul ca până pleacă puiul tău la școală, să se îmbunătățească lucrurile și tu să nu mai ai grija asta. Tare mult îmi doresc!
Aveti dreptate. Dar părerea mea este ca problema rămâne la parinti. Ati rămâne surprinsa sa aflati ca majoritatea parintilor trimit copiii la scoala cu ciocolata, bomboane, chipsuri, sticksuri si ale suri’. Mai am mult băiatul meu a avut colegi care la gustarea de 10 primeau mini pizza sau mini shaorma!!!! Copiilor mei le era rusine sa se duca la scoala cu gusturile sănătoase pe care le puneam ca sa nu rada copiii de ei. Sa nu mai vb de sucuri in loc de apa.
Știu ce spuneți…mi-am întrebat și eu prietenii cu copii care merg deja la școală și unii dintre ei mi-au povestit extact ce spuneți și dvs. Alții însă, mi-au spus că învățătoarea a făcut precizări de la prima ședință legate de conținutul pachetului pentru școală și că părinții respectă. Cel puțin din punctul ăsta de vedere, cred că mai este încă speranță. Să încercați să vorbiți cu învățătoarea despre asta. Și să-i spuneți și despre legea în vigoare, teoretic părinții ar trebui să înțeleagă. Mult succes!