Cantitatea de alimente care se aruncă anual la nivel mondial ar fi suficientă să hrănească 1 miliard de oameni! Știați acest lucru? Eu mărturisesc că nu cunoșteam cifra exactă, și mi-a fost greu să-mi imaginez că numai la nivelul Uniunii Europene se aruncă anual aproximativ 88 milioane de tone de mâncare. Eram conștientă de faptul că risipa alimentară este mare, însă până nu am documentat acest articol, nu am realizat efectiv cât. Paradoxal, în unele zone ale globului încă se mai moare de foame…

Câți dintre noi nu plecăm la cumpărături cu anumite produse în minte și nu ne întoarcem cu cel puțin 5 pe lângă? Câți dintre noi nu ne umplem coșurile cu vârf de Sărbători, de parcă n-ar fi vorba tot de 3 mese principale pe zi și chiar dacă avem musafiri, mâncare multă tot rămâne? Câți dintre noi nu aruncăm la finalul săptămânii din frigider fructe sau legume sau chiar câteva porții de mâncare rămasă, pentru că am supradimensionat necesarul? Cred cumva că asta se trage și din perioada care s-a încheiat în ’89, când era goana aceea după mâncare, și groaza că efectiv nu mai găsești. Cu toate că de atunci au trecut suficient de mulți ani încât să realizăm că lucrurile s-au schimbat și că nu ne mai confruntăm cu lipsuri. Ba din contră, hrană există suficient încât să mai și aruncăm din ea.

Risipa alimentară este o problemă majoră cu care ne confruntăm la nivel mondial și sunt demersuri care se fac în ideea reducerii acesteia, inclusiv la nivel politic. Până însă să fie luate decizii la nivel mare, eu cred că este responsabilitatea fiecăruia dintre noi să luăm măsuri la nivel de familie.

Cum? Iată mai jos câteva posibilități de acțiune:

  1. Faceți o listă de cumpărături atunci când plecați la supermarket sau în piață, astfel veți fi mai puțin tentați să puneți în coș produse de care nu aveți nevoie. Gândiți-vă dacă vă trebuie 3 kg de fructe „mai bine să fie” sau 2 kg vă ajung?
  2. Dacă gătiți rar, nu vă faceți stocuri mari de produse (fasole, năut, paste etc.) care trebuie preparate înainte de consum, aveți toate șansele să le aruncați pentru că expiră.
  3. Atunci când despachetați cumpărăturile, aranjați în frigider sau cămară produsele cu un termen de expirare mai scurt în față pentru a le alege pe acelea primele.
  4. Dacă nu vă place să mâncați același fel de mâncare mai multe zile la rând, o variantă ar fi să congelați una sau două porții.
  5. Fructele și legumele care au început să se înmoaie nu trebuie aruncate, le puteți folosi într-un smoothie, sau legumele la supă. Din fructe puteți chiar să faceți umplutură pentru clătite sau chiar un borcan, două de dulceață.
  6. Hrana ambalată gen conserve, cutii de paste, etc. poate fi donată către căminele de bătrâni și copii. Verificați termenul de expirare și luați în calcul și această variantă dacă știți că nu vă mai trebuie cele 5 conserve de fasole din cămară.
  7. La restaurant, alegeți o porție de mâncare potrivită. Dacă știți că restaurantul unde mergeți are porții mari, luați ce vă rămâne la pachet.

Legat de această ultimă recomandare, am aflat recent de lansarea platformei FoodCare, platforma de implicare socială pentru încurajarea respectului față de resursele alimentare și a comportamentului responsabil.

Prima campanie derulată se numește “It’s ok to take away”, și este o campanie de reducere a risipei alimentare în restaurante, cafenele și bistro-uri . FoodCare a dezvoltat o serie de ambalaje care pot fi amplasate în aceste locații și au triplă utilizare: ca table tent, ca ambalaj sau supra-ambalaj pentru mâncarea luată la pachet, respectiv ca formă de conștientizare și de informare a consumatorului privind reducerea risipei.

 

Nu este nimic rușinos în a lua la pachet ceea ce nu consumi, nu este semn de sărăcie sau zgârcenie și cred că totul ține de crearea acestui obicei.

Eu m-am alăturat cu drag proiectului FoodCare, rezonez foarte bine cu ideea de prevenire a risipei alimentare și cred că stă în puterea noastră, a fiecăruia să facem o schimbare. Pentru că schimbările în bine pleacă de la noi! Știu că acestea se fac încet, pas cu pas, dar nu este imposibil să le facem.

Avem o singură planetă, trebuie să avem grijă de ea și de semenii noștri. Nu vreau să sune dramatic, dar cred că este momentul să ne implicăm fiecare, cât de puțin, pentru binele nostru și al generației pe care o lăsăm în urmă. Iată mai jos un exemplu bun în acest sens: http://www.jurnalulolteniei.ro/2017/06/22/o-patiserie-din-craiova-ofera-la-sfarsitul-programului-mancarea-nevanduta/

 

 

Dacă doriți să fiți la curent cu ultimele articole publicate pe blog, puteți urmări și pagina de Facebook aici

 

Surse informații: http://ec.europa.eu/food/safety/food_waste_en

Sursa foto: Pixabay, FoodWise Content&Creativity Hub

  1. Tocmai ce am golit frigiderul. Am aruncat mâncare şi fructe, cu părere de rău, evident. Am făcut risipă de bani, apa, gaz, energie, timp. Realizez ca risipesc, încerc să gestionez mai bine umplerea frigiderului şi să cumpăr cât am nevoie. Sper să îmi iasă 😊 mulțumesc pentru tips-uri.

  2. Foarte interesant subiectul asta. Eu incerc mereu sa reduc risipa asta, dar nu imi iese. Am locuit un an in Franta si ma fascina mereu cum stiau ei sa cumpere exact cat aveau nevoie.
    Ex: 2 persoane la masa. Cumparam 2 pesti, un morcov si 2 cartofi. Niciodata nu cumparau la kg. De ce un kg de cartofi cand ei aveau nevoie de 4?
    Cred ca problema vine din faptul ca nu stim sa calculam portiile.
    Si la noi daca nu ramane pe masa cand pleaca musafirii, inseamna ca nu a fost suficient.

    • Așa este. Noi cărăm încă „în spate” ideea că mai bine să fie. Și pe mine m-au fascinat piețele din Franța, doamnele cu coșuri de răchită în care puneau exact cum spui tu, câte puțin. Poate ușor, ușor, ne schimbăm și noi. Sper 🙂

  3. Din păcate ai dreptate, perioada aia de lipsuri până în 1990 a marcat puternic oamenii, care încă au tendința să își umple coșurile, frigiderele și cămările. Și eu m-am luptat cu risipa, de când sunt în program la Revvolution avem liste de cumpărături, porții, etc, am redus mult. Ce frumos ar fi dacă majoritatea supermarketurilor sau restaurantelor să încheie niște protocoale cu casele de copii sau de bătrâni să ducă mâncarea care încă nu a expirat sau cu care au rămas, acolo.

    • Asta cu protocoalele ar fi super, doar că nu știu exact cum este făcută legea, nu știu dacă le permite asta. Din câte am înțeles, sunt destul de multe restricții. De aceea sunt și discuții la nivel înalt, poate se mai schimbă ceva…

  4. Foarte bune informațiile şi sfaturile. Cred că mai toți aruncăm prea multă mâncare. Cumpărată în exces. Ar fi trebuit până acum să învățăm că putem găsi aproape orice, oriunde şi nu mai e nevoie să facem stocuri.

  5. Azi am facut briose cu banane. Nu mi-era mie sa stau langa cuptor pe caldura asta, dar am cateva banane foarte coapte si trebuie sa fac ceva cu ele. Au mai ramas doua dupa briose 🙂

    • Super! Le-ai folosit cumva :). Dacâ mai ai 2 banane coapte, uite un pont: congelează-le, și apoi direct în blender cu ele, lângă o mână de căpșune sau caise sau ce fruct mai vrei tu. O să obții un fel de înghețată fresh 🙂

  6. Imi sunt extrem de utile toate sfaturile tale! La noi in frigider e mai mereu harababura! Si nu de putine ori mi s-a intamplat sa uit ce am prin frigider si sa cumpar aceleasi produse din nou. Evident ca asa am ajuns sa aruncam foarte multa mancare! Inca de la workshop-ul tau am pus in practica lista de cumparaturi, numai cu ceea ce dorim sa si gatim in saptamana respectiva. Multumesc pentru ideile salvatoare!

  7. La suflet imi merge articolul tau. Nici eu nu suport risipa de niciun fel, dar in special cea a alimentelor. Ma bucur enorm cand reusesc sa nu arunc nimic din mancarea gatita sau din alimentele cumparate. Nu imi ies intotdeauna estimarile, dar ma straduiesc.

  8. Ce proiect grozav! Detest sa arunc mancarea, dar mereu mi se intampla 🙁 De Sarbatori insa am reusit sa reduc mult cantitatea aruncata si in viata de zi cu zi, la fel, fac eforturi mari. Voi lua in calculc ideea cu smoothie sau pus legumele moi la supa.

  9. de peste 5 ani fac meniu si ingrediente si cantitati. Vinerea seara spal frigiderul cu eforturi minime. Schimbarea a venit din motive financiare: am reusit.
    Da, mai arunc, dar f. rar si f. putin.

  10. musai sa adaug o constatare a mea. Nu mai dati vina pe comunism ca sunt 30 de ani de atunci iar cei mai multi care ii cunosc nici nu au prins perioada aia. Pe la oamenii din jurul meu nu comunismul e de vina ci consumerismul american. Prea ii copiem pe americani la multe: 2 masini pe credit, 3 carduri de credit, 4 frigidere, 5 televizoare si punga de medicamente in casa etc. Consecintele le vedem si la ei si aparute si la noi: sinucideri, boli cauzate de griji, boli datorate supraconsumatiei (obezitate, diabet) si scaderii miscarii etc.
    La naiba, suntem in europa, haideti sa ne integram cu europenii si sa invatam de la ei: nordicii recicleaza pe la 95%, juma din belgieni economisesc pt casa de la primul salariu, o mare parte din olandezi pun pensie privata de la primele salarii, francezii isi respecta concediile de vara, etc. si uite ca sunt mult mai sanatosi ca noi.

    • Sunt de acord cu tine, însă pentru generația părinților noștri este mai greu să depășească tarele trecutului…de exemplu, eu m-am luptat mulți ani cu mama, care de Sărbători cumpăra cel puțin 5 cozonaci. Asta în condițiile în care noi la masă suntem 6. Când o întrebam de ce îmi răspundea invariabil ” trebuie să avem și trebuie să împart”. Fair enough, cu partea a doua, pentru că face într-adevăr pachete pe care le duce la biserică, dat aici intră maxim un cozonac. Din restul de 4 se mai mâncau cu chiu cu vai două bucăți iar restul de două le găseam înțepenite în dulap în bucătărie. Șii cât mi-a luat să-i schimb acest obicei? Vreo 5 ani…și la fel făcea cu multe alte chestii, și la fel fac marea majoritate a celor de vârsta lor. Pentru ei din păcate, jumătate din viață trăită în comunism se simte încă. În ceea ce privește generația mai tânără, „să am” vin din alte motive, unele fiind și cele enumerate de tine.

  11. Salutare, am incercat sa citesc articolul de 3 ori, azi am reusit sa citesc cap coada. De fiecare data cand merg la restaurant incerc sa comand putin sa nu se arunce mancareain caz ca nu termin. Sincer imi era rusine sa cer rest la pachet tocmai pentru a evita expresia ospatarului de uimire sau gandire”uite-o si p’asta ce zgarcita isi cere restul de mancare la pachet”. De acum am mai mult curaj datorita tie. Referitor la mancarea de acasa eu imi fac liste, mai intai meniul in mare pe o saptamana apoi lista de cumaparaturi. De obicei ma tin de lista insa daca merg cu fetele mai apar si alte produse dar, mi-am facut o regula sa las la casa 5 produse alese aleatoriu. Bun articolul, multumesc de incurajare. cu drag, Elena

    • Mulțumesc tare mult! Da, nu trebuie să ne fie rușine să cerem mâncarea la pachet, în fond și la urma urmei sunt banii noștri. Foarte bună și regula cu lăsatul la casă :). Spor în tot ce faci!

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *