Gustul dulce este bun, este primul gust pe care îl dobândim, ni se întipărește în creier dar este tare înșelător. Pentru că ne place atât de mult, ajungem să consumăm prea multe alimente bogate în zaharuri. Asta se poate întâmpla chiar și fără voia noastră, pentru că zaharurile (de orice tip ar fi ele) se regăsesc în multe produse, de la cele de panificație și până la mezeluri.

Am început să povestesc despre efectele zaharurilor ascunse atunci când am lansat Campania de conștientizare a ingredientelor și probabil n-o să mă opresc, pentru că văd că ușor, ușor, treaba asta cu ingredientele începe să prezinte interes iar preocuparea legată de educația alimentară crește.

Cum stă treaba cu zahărul și zaharurile?

În categoria Carbohidraților intră monozaharidele (glucoză, fructoză, galactoză), dizaharidele (sucroză, maltoză, lactoză), oligozaharidele, polizaharidele ( în aceste două categorii intră amidonul, celuloza, fibrele și alte molecule care conțin între 3 și 10 zaharuri) precum și așa numitele sugar alchools (sorbitol, manitol, xylitol).

Zahărul pe care îl folosim în alimentație este sucroza, un dizaharid compus din glucoză și fructoză.

Termenul de „zaharuri adăugate” include toate cele de mai sus dar și alți îndulcitori cum ar fi: siropul de porumb, siropul de orez, siropul de agave, melasă, miere, maltodextrină etc. Toate acestea pot fi regăsite pe etichetele alimentelor pe care le consumăm și au rol de îmbunătățire a gustului dar și de conservare.

Când OMS recomandă 3-4 lingurițe de zahăr pe zi pentru copii și 5-6 pentru adulți nu se referă doar la sucroză, ci la cantitatea totală de zaharuri pe care o luăm zilnic din alimente. Da, aici se contabilizează toate zaharurile pe care le întâlnim sub o denumire sau alta în: pâine, iaurturi cu fructe, brânzeturi, mezeluri, produse de patiserie, alte produse procesate, prăjituri, ciocolată și bomboane și pe care le consumăm zilnic.

Despre dependența pe care o crează consumul mare pe termen îndelungat am mai scris, pot doar să vă spun că și eu am fost acolo. De aproximativ 5 ani însă, am redus cantitatea de îndulcitori treptat, am făcut trecerea la o alimentație sănătoasă iar acum lucrurile stau cu totul altfel:

  • nu mai tremur la gândul că n-am mâncat dulce
  • nu simt nevoia de dulce decât într-o perioadă a lunii și atunci prefer o pătrățică de ciocolată neagră
  • mănânc dulciuri din comerț rar și impresia mea după, este întotdeauna aceeași: sunt prea dulci
  • dacă decid totuși că vreau o prăjitură, încerc să cumpăr de calitate și să fie cât mai proaspătă
  • dulciurile de casă pe care le prepar eu sau bunicile nu sunt pe gustul tuturor pentru că au jumătate din cantitatea de zahăr trecută în rețetă
  • facem gemuri în casă, cu 150 g zahăr nerafinat la 1kg de fruct. Din punctul nostru de vedere ies perfect, din punctul de vedere al tatălui meu, sunt acre
  • self controlul funcționează, dacă mintea mea e setată pe modulul „fără pofte”, poți mânca în fața mea cel mai bun Mi cuit au chocolat că tot degeaba

Flavia Hiriscau de la Noi doi și bebe a lansat luna aceasta campania #SeptembrieFărăZahăr, prin care își încurajează cititorii să facă alegeri sănătoase. Și pentru că bloggerii se unesc în campanii de conștientizare, iată mai jos și câteva articole scrise pe această temă, iar eu aștept finalul campaniei când Flavia probabil va centraliza tot ce s-a scris pe tema asta.

Ana Nicolescu

Bianca Timsa Stoicescu

Dina Taralunga

 

Vreau să vă mai spun doar atât: controlați mâncarea, nu vă lăsați controlați de ea. Rolul alimentelor este unul singur: acela de a furniza nutrienți de calitate organismului.

 

Dacă doriți să fiți la curent cu ultimele articole publicate pe blog, puteți urmări și pagina de Facebook aici

 

Sursa foto: Pixabay

 

 

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *