Încerc uşor, uşor răspund dorinţelor cititorilor blogului aşa astăzi am scris despre carbohidraţi, un subiect important pentru noi toţi. Nu sunt prima şi nici singura care abordează această temă însă am simţit nevoia o fac pentru observ mulţi dintre cei din jurul meu încep se ferească de ei cum se fereau de grăsime acum 10-15 ani. Iată specialiştii au revenit asupra acesteia, se ştie acum există grăsimi benefice pentru organism, aşadar nu va mira aud peste 10 ani s-a revenit şi asupra carbohidraţilor.

În orice curs de nutriţie urmaţi, veţi afla formula generală a carbohidraţilor este următoarea: Carbon+Hidrogen+Oxigen și că aceștia se împart în două mari categorii:

1. SIMPLI – MONOZAHARIDE (glucoză, fructoză, galactoză) şi DIZAHARIDE (lactoză, sucroză, maltoză)
2. COMPLECŞI – OLIGOZAHARIDE şi POLIZAHARIDE: celuloză, amidon, fibre, etc.
Prima categorie o reprezintă zaharurile și acestea se găsesc în: fructe, lapte, miere, siropuri, zahăr (şi toate variantele sale), etc.

Din a două categorie fac parte printre altele celuloza (care se regăseşte în cerealele integrale, coaja fructelor şi a legumelor, pâine integrală, linte, legume cu frunze verzi, ovăz) şi amidonul care se regăseşte în pâine, orez, paste, cartofi, rădăcinoase, nuci, seminţe.

Carbohidraţii reprezintă sursa primară de energie pentru funcţionarea organismului, aşadar sunt indispensabili pentru noi. În urma digestiei carbohidraţii sunt transformaţi într-un zahăr simplu, glucoză care este apoi folosită de către celule.
O parte din această glucoză va fi utilizată imediat pentru bună funcţionare a organismului, o altă parte va fi conservată ca şi glicogen în ficat şi muşchi (care va fi convertit în glucoză atunci când organismul va avea nevoie de energie) iar excesul este transformat în grăsime.
Aici intervine de fapt şi marea problema legată de carbohidraţi şi anume cantitatea şi tipul consumat astfel încât nu se ajungă la stocarea lor sub formă de grăsime. Ca faceţi o idee, carbohidraţii au 4 kcal/gram la fel ca şi proteinele spre deosebire de grăsime care are 9 kcal/gram.
De ce este indicat consumăm carbohidraţi complecşi? Pentru aceştia se digeră mai lent şi nu declanşează o descărcare bruscă de insulină în sânge ca în cazul celor simpli sau dubli, descărcare în urma căreia senzaţia de foame apare mult mai repede (în graficul de mai jos puteţi vedea cum carbohidraţii complecşi menţin constant nivelul de glucoză din sânge şi determină menţinerea mai îndelungată a senzaţiei de saţietate în comparaţie cu carbohidraţii simpli). Sper se înţelege cât de cât din grafic ce am vrut spun, mărturisesc mi-am cam pierdut îndemânarea în executarea acestora 🙂


Şi pentru ştiu una dintre marile întrebări legate de carbohidraţi este “câţi trebuie consumăm zilnic?” o scriu mai jos necesarul în funcţie de tipul de activitate pe care îl desfăşurăm:
Nivel redus (doar activităţi zilnice) 3-5g/kg corp
Nivel moderat (1 ora de mişcare moderată/zi) 5-7g/kg corp
Nivel intens (antrenament intens 1 până la 3 ore/zi) 7-12g/kg corp

De exemplu, pentru o femeie cu o greutate de 55 kg şi o activitate fizică nivel moderat, necesarul zilnic de carbohidraţi este situate între 275 g şi 385 g pe zi. Deja vorbim despre ştiinţă, nu-i aşa? Tocmai de aceea recomand citiţi etichetele, informaţiile existente acolo ajută stabiliţi ce cantităţi trebuie mâncaţi zilnic.
Intenţia mea nu este sperii cu calcule sau îndemn să staţi cu calculatorul în mână, însă uneori o documentare mai amplă asupra unui subiect ne poate face vedem lucrurile mult mai clar.
Sper va ajute informaţiile şi sper , deşi au fost destul de tehnice nu v-au plictisit. Dacă aveţi întrebări va stau cu drag la dispoziţie!

 

 

Sursa foto: Pixabay

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *