Rolul familiei în educația alimentară a copiilor

În articolul despre aniversarea blogului pe care îl găsiți aici, am lăsat un link către un chestionar și am primit o întreagă listă cu teme care vă interesează, așadar vă mulțumesc. Una dintre aceste teme este “cum să încurajezi stilul de viață sănătos la copii” și asta mi-a dat ideea articolului de astăzi: educație alimentară. Evident că un stil de viață sănătos presupune mai mult decât mâncare. Presupune mișcare în aer liber cât se poate de mult, timp de calitate cu prietenii și părinții departe de gadgeturi, odihnă și reducerea stresului ( care da, există și la copii) dar astăzi este vorba despre modul în care îi învățăm pe cei mici ce înseamnă mâncarea.

Părerea mea este că educația alimentară este absolut necesară în zilele noastre, pentru că trăim într-o perioadă în care tentațiile sunt mari, produsele procesate sunt expuse pe rafturi întregi și cred sincer că singurul mod în care ne putem crește copiii sănătoși este învățându-i de mici ce și cum să aleagă.

Lucrurile păreau mult mai simple când eram noi copii, faptul că alimentele nu se găseau la discreție însemna timp petrecut în bucătărie pentru mame și bunici și ce bună era mâncarea…La prânz parcă se înțelegeau toate asupra orei la care ne adunau de pe stradă pentru a ne reface forțele pentru tura a doua de joacă, în fața unui castron de ciorbă și a unei farfurii cu tocăniță. Nu exista în casă un sertar cu dulciuri, nu mâncam în fiecare zi bomboane sau ciocolată iar la cofetărie tot rar ajungeam. Nu aveam tablete și laptop și abia așteptam să terminăm de mâncat ca să mai băgăm o tură de leapșa sau rațele și vânătorii.

Vremurile s-au schimbat, alimentele sunt la discreție, multe dintre ele sunt aditivate, au ambalaje colorate, au gust bun și par o soluție simplă.

“Simplul” ăsta însă, vine la pachet cu multe alte probleme, de la suprapondere la diabet zaharat la vârste din ce în ce mai tinere, boli cardiovasculare și multe altele.

Și atunci cum putem să îi ajutăm pe copii să crească sănătoși? Eu zic că trebuie să luăm în serios treaba asta cu educația alimentară.

Este foarte important să le povestim copiilor pe înțelesul lor despre conținutul alimentelor, despre ce este bine să mâncăm și ce este bine să evităm sau să mâncăm mai rar. Copiii trebuie să învețe de mici că ambalajele colorate nu sunt și garanția calității și că de alegerile pe care le facem împreună, ca familie, depinde viitorul lor de adulți sănătoși.

Un rol important în educația alimentară îl au și bunicii, care din dragoste pentru cei mici, aleg de multe ori să-i răsfețe cu “ceva bun” prin asta înțelegând în 99% din cazuri, dulciuri: ouă de ciocolată pentru că au și jucării în ele, o pungă cu bomboane, acadele, ciocolată cu lapte pe motivul că este „mai sănătoasă pentru că are lapte” etc.  De cele mai multe ori acest răsfăț se traduce într-o sacoșă cu dulciuri pentru că nu poți veni la copil doar cu o bomboană, nu-i așa?

Cu toate că de multe ori apare conflictul între generații și pe acestă temă, cred că noi părinții trebuie să fim fermi și să nu acceptăm foarte multe abateri legate de alimentație. Tebuie să le explicăm și bunicilor de ce facem anumite alegeri în alimentația celui mic și trebuie să înțeleagă că dragostea lor nu constă într-o pungă cu dulciuri ci în timpul petrecut cu copilul. 

Despre abordarea mea în legătură cu dulciurile pentru copilul meu am scris aici, încerc să merg în aceeași direcție. Cu răbdare.

Copiii reacționează foarte bine la explicații pe măsura puterii lor de înțelegere, nu trebuie în nici un caz să le ascundem adevărul despre produsele procesate (spunându-le de exemplu că nu sunt bune, pentru că ele sunt bune la gust și copilul va afla asta), dar trebuie să le spunem de ce consumul lor trebuie limitat. Trebuie să avem răbdare cu cei mici, să nu avem pretenții ca după o singură conversație despre mâncare să și accepte schimbările în bine, însă perseverența este esențială pentru a schimba un obicei dobândit sau a forma un obicei bun. Mai presus de toate însă, este necesar ca noi părinții să le fim exemplu copiilor. Degeaba vrem ca ei să mănânce salată, dacă aceasta nu se găsește și în farfuria noastră, degeaba vrem să nu bea sucuri carbogazoase dacă noi ținem în frigider cola, degeaba vrem să mănânce mai puține dulciuri procesate dacă pe noi ne văd că ronțăim prăjiturele pufoase, biscuiți cu cremă, ciocolată și bomboane.

Este trist să vezi cum copii de 3 ani recunosc o sticlă cu o băutură carbogazoasă în condițiile în care aceasta nu are etichetă. Este trist să vezi cum copiii recunosc un simplu logo al unui lanț de fast-food la vârste fragede.  Este tragic să vezi copii de 10-12 ani cu obezitate abdominală și cu ginecomastie instalată.

Cred că toate acestea ar trebui să ne facă să reflectăm, dacă dorim să avem măcar șansa de a crește o nouă generație de copii sănătoși. Schimbările în bine se produc la nivelul fiecărei familii și se produc în timp, însă suntem datori să facem acest lucru pentru copiii noștri.

Să nu uităm că sănătatea este cel mai de preț dar pe care îl primim la naștere, este păcat să-l pierdem!

 

Dacă doriți să fiți la curent cu ultimele articole publicate pe blog, puteți urmări și pagina de Facebook aici

Sursa foto:Pixabay

(Visited 298 times, 1 visits today)

1 Comment

  1. Pingback: #55 Inspirația săptămânii (19 - 25 august 2017) | Cristina Oțel

Adauga un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.