Avem atât de multe informații la un click distanță, încât uneori alegerile corecte par foarte greu de luat. Când vine vorba despre alimentația copilului, trebuie să fim conștienți că ceea ce punem în farfurie, poate influența dezvoltarea și starea de sănătate a acestuia.
Sigur, este decizia fiecărui părinte cum își hrănește copilul, însă eu vă spun care este punctul meu de vedere legat de acest aspect. Nu este un articol despre cum să nu le dăm copiilor fast food sau bomboane, ci despre ce ar trebui să se regăsească zilnic în farfuria lor. Cuvântul cheie este DIVERSITATE.
Proteine
Cu rolul lor esențial de construcție, protecție, de transport al oxigenului, proteinele sunt absolut necesare pentru dezvoltarea armonioasă a copiilor.
La surse de proteine avem așa: carne de vită, pui (pe cât posibil crescut lent), curcan, porc (mușchiuleț degresat), pește, ouă, nuci, leguminoase (linte, năut, fasole, mazăre), quinoa, chia, amaranth, lactate.
Carbohidrați
Blamați de unii, carbohidrații au rolul lor în alimentație. Sunt o sursă importantă de energie, asigură senzația de sațietate, eu consider că trebuie să se regăsească în alimentația copiilor. Contează să alegem însă carbohidrați complecși : pâine integrală, paste integrale, orez integral, legume, fructe, nu carbohidrați simpli de tipul zaharurilor din dulciurile procesate.
Grăsimi
Au rol de protecție și creare de rezervă de energie, așadar grăsimile sunt importante pentru cei mici: peștele, nucile și semințele, uleiurile presate la rece, avocado sunt surse de grăsimi bune. Nu intră aici produsele de patiserie, fast food și alte tipuri de produse procesate bogate în grăsimi hidrogenate, grăsimi care sunt responsabile printre altele de apariția bolilor cardiovasculare.
Fibre
Fibrele ajută la reglarea tranzitului intestinal și se găsesc în cereale integrale, fructe, legume, semințe, leguminoase, nuci.
O alimentație diversificată aduce cu ea și micronutrienți, adică vitaminele și mineralele de care cei mici au nevoie în fiecare zi pentru susținerea proceselor metabolice, pentru creștere și dezvoltare.
Câteva dintre cele mai importante sunt:
Calciu
Calciul este mineralul pe care îl găsim în cantitatea cea mai mare în corp și este esențial pentru sănătatea oaselor și a dinților, dar și pentru buna desfășurare a proceselor metabolice. Calciul intervine în coagularea sângelui, activează sistemele enzimatice, participă la mecanismul contracției musculare. Calciul poate fi găsit și în alte alimente, nu doar în lactate. Pătrunjelul, sardinele, gălbenușul de ou, semințele de chia, semințele de susan, conțin și ele calciu.
Fier
Fierul îndeplinește un rol esențial în organism, este componenta hemoglobinei, a mioglobinei mușchilor și a enzimelor esențiale pentru metabolismul celular. Absorbția lui este mai bună în prezența vitaminei C (apropo de asta, dacă ați fost în Grecia, ați observat că grecii pun lămâie peste absolut orice, de la cotlete de berbecuț la creveți). În afară de carne, ouă etc. găsim fier și în cereale integrale, fasole și nuci. Deși fierul care provine din alimente de origine animală este absorbit mai bine de către organism, nu trebuie să neglijăm nici celelalte surse.
Acid folic
Despre el știm că este foarte important în sarcină, însă la fel de important este pentru dezvoltarea copiilor, pentru că lipsa vitaminei B9 poate cauza anemie megaloblastică. Legumele cu frunze verzi, cerealele integrale, lintea, năutul, fasolea sunt surse bune de acid folic.
Zinc
Zincul susține buna funcționare a sistemului imunitar și are un rol important în îmbunătățirea memoriei și în creșterea concentrării. Deficiența de zinc la copii poate duce la întârzieri ale dezvoltării cognitive. Îl găsim în carne, ouă, cereale integrale, semințe de dovleac.
Vitamina C
Vitamina C ajută la întărirea pereților vaselor de sânge, la absorbția fierului și a calciului, susține funcționarea sistemul imunitar. Deși mulți ani citricele au fost considerate cele mai bogate în vitamina C, ultimele cercetări în domeniul nutriției pun înaintea lor frunzele de pătrunjel, ardeiul roșu și kiwi.
Eu nu cred că este chiar atât de greu să ne asigurăm că cei mici își iau din alimentație tot ceea ce au nevoie, dacă avem grijă ca farfuria lor zilnică să aibă un conținut echilibrat.
Știu că uneori ne confruntăm și cu refuzul unor anumite alimente sau că mersul la grădiniță/afterschool poate să nu însemne un control foarte bun al calității mâncării.
Legat de refuz, nu trebuie să renunțăm la a pune în farfurie ceva ce copilul nu mănâncă, nu se știe când va fi tentat să încerce. Iar dacă vă confruntați cu refuzul repetat, să știți că sunt metode prin care cei mici pot fi ajutați să își diversifice meniul. Toate astea implică însă răbdare.
Legat de grădiniță sau afterschool, aici este dreptul nostru să ne asigurăm că mâncarea este hrănitoare și respectă legislația în vigoare. Da, există o lege prin care sunt stabilite clar condițiile pe care trebuie să îndeplinească mesele zilnice servite de copii în colectivitate.
Cred că mâncarea nu trebuie să fie o corvoadă, gusturile se formează în timp și tot în timp se pot schimba, însă trebuie să avem grijă la alimentația copilului nostru, dacă ne dorim ca acesta să crească sănătos.
Nu cred în extreme, cred în moderație și în atenție. Voi ce părere aveți despre mâncarea celor mici? Cum credeți că ar trebui să arate farfuria perfectă?
Ce am mai citit eu legat de alimentația copiilor și ce am mai scris:
http://www.who.int/features/factfiles/nutrition/en/
http://www.who.int/topics/early-child-development/child-nutrition/en/
http://www.who.int/elena/titles/guidance_summaries/sugars_intake/en/
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3137936/
http://carmenradu.ro/nutritie-eu-si-copilul-meu/abordarea-mea-legata-de-dulciurile-pentru-tudor/
Sursa foto: Pixabay