Prima lună a anului 2019 a însemnat și prima delegație, Madrid fiind destinația mea. Mai bine zis, a mea și a soțului meu, pentru că noi lucrăm parțial împreună. Pentru că era prima vizită în capitala Spaniei, am hotărât să mai luăm o noapte de cazare în plus față de cât am avut treabă. Asta a fost o decizie tare bună, pentru că am avut în total două zile pentru plimbare.

Primul lucru care m-a surprins, a fost curățenia de la metrou. N-am văzut mucuri de țigară pe jos, nu mirosea a urină, n-am văzut pereți mâzgăliți și murdari.

Mi-au plăcut oamenii, calzi și prietenoși, deși nu prea vorbesc altă limbă în afară de spaniolă. Nici măcar în centru, la restaurantele aflate în zona turistică, nu prea am găsit meniuri în limba engleză sau chelneri cu care să te poți înțelege.

Asta a fost o provocare pentru mine și cumva mi-au ieșit câteva fraze, am reușit să cer informații sau să comand mâncare, să cer sangria fără gheață 🙂 sau cafea cu lapte. Mi-am dat seama că mi-au rămas în minte expresii și cuvinte în spaniolă de pe vremea când, copil fiind, urmăream telenovelele la televizor. În plus, să trăiască google translate!

Ca idee, cred că spaniola este o limbă care poate fi învățată foarte ușor de către noi, românii, poate mai ușor ca italiana.

Legat de restaurante, am văzut la prânz doamne trecute de 70 de ani, unele chiar folosind baston, coafate, aranjate, parfumate, ieșind la masă. Câte 3-4, își comandau meniu tip formulă (antreu și fel principal) și o sticlă de vin și se bucurau de timpul petrecut împreună.

E o diferență de mentalitate, dar din păcate și de nivel de trai față noi…Mi-a plăcut mult să le urmăresc, să le ascult povestind și m-am gândit că așa mi-aș dori să fiu și eu cu prietenele mele, peste mulți ani.

Normal că o să scriu și despre mâncare: este gustoasă, porțiile sunt generoase. Pentru mine, formula tip antreu+fel principal nu a fost o alegere bună, mi-a rămas destul în farfurie.

Mi-a plăcut mult jambonul iberic, carnea ți se topește efectiv în gură și am descoperit că și ei mănâncă șorici 🙂 doar că nu crud, ci prăjit.

Madrid este un oraș numai bun de bătut la pas, cu bulevarde largi, cu clădiri frumoase, renovate, cu străduțe înguste în centru, pline de restaurante, baruri de tapas, unde îți poți lua câteva gustări și un pahar de sangria sau o bere.

Madrilenii mănâncă între 14-16 de prânz, interval în care multe magazine sunt închise. Nu vorbesc de magazinele din zonele comerciale, ci de micile afaceri, de farmacii, minimarketuri etc.

Am reușit să  vizităm și o parte din muzeul Prado, este bine să știți că de luni până sâmbătă între 6-8 pm, accesul este gratuit. Noi am intrat pe la 6.30, dar am apucat să vedem câteva galerii importante. Am ajuns și la Palatul Regal, dar n-am intrat să vizităm, am preferat să-l păstrăm pentru altă dată.

Piața Major, piața Puerto del Sol, parcul Retiro, poarta Alcala, piața Cibeles, piața San Miguel s-au aflat și ele pe listă. Piața San Miguel este de fapt un loc de unde poți cumpăra mâncare la pachet pentru prânz sau poți sta să bei un pahar de vin, în timp ce te bucuri de o selecție de tapas.

Parcul Retiro este mare, am văzut multă lume făcând jogging la prânz dar și seara târziu. Am văzut și grupuri de 3-4 persoane care lucrau cu TRX, care făceau burpees sau jumping jacks, cred că ideea asta de antrenament afară, în aer liber, e tare faină.

Am văzut copii jucând fotbal în pantaloni scurți și tricou la 10 grade. Apropo de copii, i-am văzut dimineața plecând la școală în pantaloni trei sferturi de uniformă, cu șosete și pantofi și în partea de sus cu geacă matlasată. Nu prea i-am văzut purtând căciuli. Dimineața erau între 5-7 grade.

Ne-a plăcut foarte mult la Madrid și ne-am propus să revenim. Eu aș pune pe listă o vizită chiar anul viitor în mai, când va fi turneul de tenis. Din respect pentru ei, n-am spus că m-am bucurat de victoria lui Djokovic în fața lui Nadal pe 27 ianuarie, la Australian Open 🙂

Soțul meu a spus la finalul vizitei: ” mi-ar plăcea să trăiesc la Madrid pentru curățenie și oameni, mi-ar plăcea ca orașul să aibă arhitectura Parisului și mâncarea să fie ca cea din Italia”. Greu de găsit toate astea la un loc, dar nu strică să visăm puțin 🙂

Citește și:

https://carmenradu.ro/recomandari/sa-ne-bucuram-de-istorie-prieteni-si-mancare/

https://carmenradu.ro/recomandari/o-vacanta-cu-peripetii-in-grecia/

Dacă doriți să fiți la curent cu ultimele articole publicate pe blog, puteți urmări și pagina de Facebook aici

Surse foto: arhiva personală