Astăzi totul este despre speranță

N-aș fi crezut vreodată că un scenariu demn de Hollywood poate deveni realitate. Sau, mă rog, că poate deveni realitate în timpul vieții mele. E, uite că în momentul ăsta suntem cu toții protagoniștii unui film în care nu ne-am fi dorit să jucăm în veci.

Lumea se oprește. Suntem speriați, atât pentru noi, cât și pentru cei dragi. Firme se închid temporar, afaceri intră în stand by, pe bursă e măcel, lumea se gândește la ce va fi după. Nu știm. Putem doar să sperăm și să încercăm să ne menținem echilibrul mental și sufletesc. Atât cât putem.

Știu că este greu să ne păstrăm atitudinea pozitivă când totul pare că se prăbușește în jurul nostru, dar, dacă nu ne păstrăm speranța, am pierdut în fața dușmanului invizibil care a îngenunchiat planeta întreagă.

Haideți să nu-l lăsăm să ne învingă! Haideți să găsim ceva, orice, să ne agățăm de orice fir, cât de subțire, care ne ajută să ne păstrăm mintea acasă.

Vă scriu ce mă ajută pe mine în perioada asta, poate găsiți ceva care să vă inspire:

  • sport

Dacă până acum făceam 3-4 antrenamente pe săptămână, acum mi-am propus 6 și o zi de streching și recuperare. Sportul mă relaxează, mă ajută să îmi eliberez mintea și, foarte important, având în vedere statul în casă, mă ajută să-mi păstrez mușchii în formă. Dacă vă ajută, considerați carantina ca pe un bootcamp în care să vă pregătiți beach body.

  • gătit mai des

Găteam de regulă de două ori pe săptămână, duminica și joi. În weekenduri ieșeam întotdeauna. O să mai schimb puțin lucrurile pentru că este o activitate care mă relaxează. Legat de asta, îl implic și pe Tudor, e un moment bun să discutăm despre mâncarea sănătoasă, despre ce ne hrănește cu adevărat și ce nu și să lucrăm împreună în bucătărie.

  • skype/whatsapp call cu prietenii

Ei bine, aici e interesant și am pus deja în practică. Nu vreau să ne izolăm complet, nu vreau să pierdem legătura. Partea asta este cel mai greu de gestionat și de către noi dar și de către Tudor, care este un copil foarte sociabil. Îi lipsește foarte mult interacțiunea cu prietenii lui din parc și cu restul prietenilor noștri cu care ne vedeam în fiecare weekend, dar încercăm pe skype, bine că avem tehnologia care să ne ajute.

  • somn

Dorm cel puțin 8 ore pe noapte. Știu că mă ajută să mă recuperez și să fac față unei zi noi. Când mă bag în pat, fac exerciții de respirație ca să mă ajute să mă calmez.

Cu ce mă lupt?

Nu pot să mă concentrez deocamdată să citesc cărți, nu știu de ce. Mă mai ajută să lucrez cu clientele mele, să pregătesc materiale și planuri pentru ele, să scriu rețete.

Și oricât de mamă imperfectă aș părea, nu fac tot timpul activități cu copilul, nu am energie mentală pentru asta, nu pot să fiu mereu acolo pentru el, pentu că mă lupt să fiu acolo pentru mine.

Este o perioadă grea, dar omul este o ființă care se adaptează repede. Mă gândesc că dacă bunicii noștri au trecut printr-un război, putem și noi. Și poate o să ieșim mai buni din asta. Schimbați vom fi, cu siguranță. În poza de la începutul articolului este cactusul meu care a înflorit acum. Eu am uitat să-i mai pun apă de anul trecut…

Astăzi este despre speranță!

Aveți grijă de voi și de cei dragi!

 

Citește și: https://carmenradu.ro/nutritie-eu-si-copilul-meu/provizii-pentru-o-alimentatie-sanatoasa/

 

Dacă doriți să fiți la curent cu ultimele articole publicate pe blog, puteți urmări și pagina de Facebook

 

Sursa foto: arhiva personală

(Visited 39 times, 1 visits today)

Adauga un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.