În septembrie 2016 a apărut un articol în New York Times intitulat „How the Sugar Industry Shifted Blame to Fat”, mai pe românește, cum a dat vina industria producătorilor de dulciuri/băuturi carbogazoase pe grăsime, pentru apariția bolilor coronariene.

Puteți citi integral articolul din link, eu n-o să discut despre modul în care au fost făcute lucrurile, ci aș vrea să încerc să reabiliez puțin imaginea grăsimilor de care fugeam cu toții acum câțiva ani. Cine n-a auzit următoarele propoziții „nu mânca ouă prea multe, îți crește colesterolul” sau „nu pune gura pe carne de porc/vită, mai sănătos e puiul”?

Ei bine, dacă citiți blogul de ceva vreme, probabil că ați observat că eu sunt adepta mâncatului echilibrat. Puțin din tot. N-am scos complet din alimentație carbohidrații, mănânc proteine de origine animală dar și vegetală, mănânc și grăsimi. Mă bucur în egală măsură de o friptură de vită medium rare, dar și de o salată colorată de crudități. N-am renunțat complet nici la unt, din când în când o felie de pâine integrală unsă cu unt și miere este perfectă pentru un mic dejun.

Problema cu grăsimile este legată de calitatea lor.

Aici voiam de fapt să ajung, la împărțirea grăsimilor pe categorii, dar înainte de asta haideți să vă spun de ce sunt ele bune pentru noi și de ce n-ar trebui să ne lipsească.

Grăsimile au rol de protecție, rol energetic, ajută la absorbția vitaminelor A, D, E și K, intră în componența membranei celulare.

În ceea ce privește împărțirea lor pe categorii, sunt sigură că ați mai auzit de grăsimi saturate, nesaturate și grăsimi trans.

În prima categorie, cea a grăsimilor saturate intră untul, smântâna, cașcavalul, untura, grăsimile care sunt solide la temperatura camerei.

În categoria grăsimilor nesaturate (care pot fi și ele mono sau polinesaturate), intră uleiurile, semințele, nucile și peștele gras.

În ultima categorie, cea a grăsimilor trans intră grăsimile care trec printr-un proces de hidrogenare pentru a le face mai stabile, mai ușor de transportat și mai rezistente (râncezesc mai greu).

Acestea da, sunt nocive dacă sunt consumate în cantități mari pe termen lung, pentru că determină creșterea LDL colesterolului și scăderea HDL colesterolului, iar asta poate însemna o creștere a riscului de a dezvolta boli cardiovasculare. De acest tip de grăsimi ar trebui să ne ferim cât putem.

Unde se găsesc? În mai toate produsele procesate: biscuiți, produse de patiserie, prăjituri, produse tip fast food, chipsuri etc. Cum sunt aceste produse? Gustoase. Prin adăugarea grăsimilor hidrogenate, alimentele care sunt cremoase își îmbunătățesc textura, cele care sunt crocante devin și mai bune de ronțăit. În timp, consumul lor ne reeducă creierul, ne schimbă percepția gustului, ne face să devenim dependenți de gustul artificial.

Beneficiarii? Producătorii, bineînțeles, în nici un caz consumatorii.

Ce putem face? Putem să citim cu atenție etichetele produselor pe care vrem să le cumpărăm și să ne ferim de toate produsele care conțin acest tip de grăsimi.

Nu trebuie să ne ferim de grăsimea de calitate din uleiuri presate la rece, semințe și pește, nu trebuie să ne ferim de ouă (a scris aici Alina despre ele). Sigur că și aceste grăsimi trebuie consumate echilibrat și în funcție de necesarul zilnic al fiecăruia, că nici 10 avocado pe zi nu sunt o soluție.

Grăsimile trans ar trebui însă ocolite cât de mult se poate. Ar trebui întotdeauna înainte să mâncăm un produs care le conține, să ne gândim la ce beneficii ne aduce. Este vorba despre hrană sau pur și simplu plăcere?

Alegeți înțelept, gândiți-vă că de asta depinde sănătatea voastră și aveți grijă ce puneți în farfurie!

 

Citește și:

Campania de conștientizare a ingredientelor de pe etichete

Înlocuitori sănătoși pentru junk food

 

Dacă doriți să fiți la curent cu ultimele articole publicate pe blog, puteți urmări și pagina de Facebook aici

 

Sursa foto: Pixabay

  1. Si eu sunt adepta echilibrului alimentar desi uneori mai fac exceptii. Alaptez de ceva vreme si stiu ca e important sa am o alimentație corecta 🙂

    • Excepții facem cu toții, până la urmă și o prăjitură are farmecul ei la momentul potrivit, la fel și o felie de pită cu untură, boia și ceapă când mergi în Ardeal 🙂 Important este să fim echilibrați în marea majoritate a timpului, micile excepții nu ne fac atât de rău 🙂

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *